Salutre!!!
          Astazi vreau sa incep prin a multumi sustinatorii primului articol si sa scriu astazi simplu cateva chestii despre ROMANIA si voi  continua si in zilele urmatoare pentru ca sunt multe de zis despre tara noastra.
        România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Marii Negre. Pe teritoriul ei este situată aproape toată suprafaÈ›a Deltei Dunarii și partea sudică È™i centrală a MuntilorCarpati. Se învecinează cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord È™i est È™i Republica Moldova la est, iar țărmul Marii Negre se găseÈ™te la sud-est.De-a lungul istoriei, diferite porÈ›iuni ale teritoriului de astăzi al României au fost în componenÈ›a sau sub administraÈ›ia Daciei, Imperiului Roman, Imperiului Otoman, Imperiului Rus și a celui Austro-Ungar.România a apărut ca stat, condus de Alexandru Ioan Cuza, în 1859, prin unirea dintre Moldova și Tara Romaneasca păstrând autonomia È™i statutul de stat tributar față de Imperiul Otoman, pe care-l aveau cele două principate. A fost recunoscută ca È›ară independentă 19 ani mai târziu. ÃŽn 1918, Transilvania,Bucovina si Moldova s-au unit cu România formând Romania Mare sau România interbelică, care a avut cea mai mare extindere teritorială din istoria Romaniei(295.641 km²).ÃŽn ajunul celui de-al Doilea Razboi Mondial(1940), Romania Mare sub presiunea Germaniei naziste, a cedat teritorii Ungariei (nord-estul Transilvaniei), Bulgariei(Cadrilaterul) È™i Uniunii Sovietice (Basarabia, HerÈ›a și Bucovin de nord). După abolirea dictaturii lui Antonescu la 23 august 1944 România s-a retras din alianÈ›a cu Puterile Axei, trecând de partea Puterilor Aliate (Anglia, Statele Unite, FranÈ›a È™i Uniunea Sovietică). Prin Tratatul de pace de la Paris semnat la 10 februarie 1947, din teritoriile cedate ale fostei Românii Mari a recuperat TransilvaniaDupă înlăturarea regimului comunist instalat în România (1989) È™i după destrămarea Uniunii Sovietice (1991), statul a iniÈ›iat o serie de reforme economice È™i politice. După un deceniu de probleme economice, România a introdus noi reforme economice de ordin general (precum cota unică de impozitare, în 2005) È™i a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.România este o republică semi-prezidenÈ›ială. Este al nouălea stat după suprafaÈ›a teritoriului (238 391 km²) È™i a È™aptea după numărul populaÈ›iei (peste 20 milioane locuitori) dintre statele membre ale Uniunii Europene. Capitala țării, BucureÈ™ti, este È™i cel mai mare oraș al ei È™i al È™aselea oraÈ™ din UE după populaÈ›ie (1,9 milioane locuitori). ÃŽn 2007, a fost rândul României să desemneze un oraÈ™ drept Capitală Europeană a Culturii, fiind ales Sibiul. România este membră a unor organizaÈ›ii internaÈ›ionale, printre care: ONU din 1955, CoE din 1993, Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2007, NATO din 29 martie 2004, OSCE, OIF din 2003, Uniunea Latină din 1980, È™i unor instituÈ›ii economice: Grupul Băncii Mondiale, FMI din 1972, BERD din 1991, OCDE
            Numele de „România” provine de la „român”, cuvânt derivat din latinescul romanus.Cel mai vechi indiciu referitor la existența numelui de „român” ar putea fi conținut de Cântecul Nibelungilor din secolul al XIII-lea: „Ducele Ramunch din țara Valahilor/cu șapte sute de luptători aleargă în întâmpinarea ei/ca păsările sălbatice, îi vedeai galopând”. Ramunch ar putea fi o transliterație a numelui „Român” reprezentând în acest context un conducător simbolic al românilor            Cele mai vechi atestări documentare ale termenului de „rumân/român” cunoscute în mod cert sunt conținute în relatări, jurnale și rapoarte de călătorie redactate de umaniști renascentiști din secolul al XVI-lea care, fiind în majoritate trimiși ai Sfântului Scaun, au călătorit în Țara Românească, Moldova și Transilvania. Astfel, Tranquillo Andronico notează în 1534, că valahii „se numesc romani”. Francesco della Valle scrie în 1532 că valahii „se denumesc romani în limba lor”. Mai departe, el citează chiar și o scurtă expresie românească: „Sti rominest?”. După o călătorie prin Țara Românească, Moldova și Transilvania, Ferrante Capecci relatează prin 1575 că locuitorii acestor provincii se numesc pe ei înșiși „români” (romanesci). Pierre Lescalopier scrie în 1574 că cei care locuiesc în Moldova, Țara Românească și cea mai mare parte a Transilvaniei, „se consideră adevărați urmași ai romanilor și-și numesc limba «românește», adică romana”.Mărturii suplimentare despre endonimul de „rumân/român” furnizează și autori care au venit în mod prelungit în contact direct cu românii. Astfel, umanistul sas Johann Lebel relatează în 1542 că „românii se numesc pe ei înșiși «Romuini»”. Istoricul polonez Orichovius (Stanisław Orzechowski) scrie în 1554 că românii „se numesc pe limba lor romini după romani, iar pe limba noastră (poloneză) sunt numiți valahi, după italieni”, în timp ce primatul și diplomatul ungar Anton Verancsics scrie în 1570 că „românii se numesc romani”, iar eruditul maghiar transilvan Martinus Szent-Ivany citează în 1699 expresii românești ca: „Sie noi sentem Rumeni” și „Noi sentem di sange Rumena”.Cel mai vechi indiciu cunoscut asupra unei denumiri geografice cu mențiunea „rumânesc” este conținută de unele versiuni ale operei Getica de Iordanes: „... Sclavini a civitate nova et Sclavino Rumunense et lacu qui appellantur Mursianus...”. Denumirea Rumunense constituie o transliterație latinizantă a unei pronunții slave pentru „rumânesc”. Deși mențiunea Sclavino Rumunense s-a dovedit a fi apocrifă, ea fiind o interpolare ulterioară în textul lui Iordanes, relevanța ei istorică rămâne considerabilă, interpolarea neputând fi mai târzie de secolele al X-lea–al XI-lea.